Obiective turistice

Cotul Bran pe Râul Prut este o arie naturala protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Golăiești. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) şi reprezintă o zonă (Cotul Bran) pe cursul râului Prut, cu scop de protejare a mai multor specii de peşti, în vederea reproduceri şi a dezvoltării puietului.

Rezervația Naturală Cotul Bran se întinde de-a lungul malurilor râului Prut, în nord-estul României, într-o zonă deosebit de pitorească și bogată din punct de vedere al biodiversității.

Peisajul rezervației este dominat de râul Prut, cu meandrele sale sinuoase, care creează o varietate de habitate acvatice și terestre. Aici se găsesc zone umede, mlaștini, păduri de luncă și stufărișuri, oferind adăpost și hrană pentru numeroase specii de plante și animale.

Printre speciile de plante întâlnite în rezervație se numără stufărișuri de rogoz și papură, iar în zonele mai uscate se regăsesc păduri de salcâmi, plopi și arbori de alun. În ceea ce privește fauna, rezervația găzduiește o varietate de viețuitoare, printre care se numără păsări acvatice, amfibieni, reptile și mamifere, precum și specii de pești și insecte.

Această zonă protejată oferă o oază de liniște și frumusețe naturală, fiind un loc ideal pentru observarea păsărilor, fotografie naturală, pescuit sau pur și simplu pentru relaxare în mijlocul naturii. De asemenea, rezervația joacă un rol important în conservarea biodiversității și a ecosistemelor acvatice din regiune.

Conacul din romanul „La Medeleni” scris de Ionel Teodoreanu este un simbol al prestigiului și tradiției aristocratice a familiei Medelenilor. Situat în mijlocul unei frumoase proprietăți rurale în Moldova, acest conac impresionează prin eleganța sa și prin atmosfera sa plină de istorie și noblețe.

Conacul este descris ca fiind o clădire impunătoare, cu arhitectură nobilă și fermecătoare, cu numeroase camere spațioase, holuri largi și o grădină vastă și îngrijită în jurul său. Picturile vechi, mobilierul elegant și obiectele de artă contribuie la atmosfera de opulență și rafinament.

În interiorul conacului, se regăsesc încăperi luxoase, cu mobilier de epocă, tapițerii bogate și candelabre sclipitoare. Fiecare colțișor al conacului păstrează amintiri ale strămoșilor și ale vremurilor apuse, iar fiecare detaliu pare să vorbească despre trecutul glorios al familiei Medelenilor.

În ciuda fastului și luxului, conacul găzduiește și dramele și secretele unei familii aristocrate, fiind martorul unor întâmplări complexe și interconectate ce definesc destinul personajelor din roman. Astfel, conacul devine nu doar un simplu decor, ci un personaj în sine, care influențează și modelează viețile celor ce locuiesc în el.

Satul Medeleni se află situat în partea de Nord-Est a ţării şi a judeţului Iaşi. Are ca vecini următoarele sate: la Nord râul Prut; la 1 km spre Sud satul Grădinari; la 2 km spre Sud-Vest satul Cotul lui Ivan şi la7 km spre Nord-Vest satul Sculeni. Descrierea arhitectonică a Sfintei Biserici Biserica cu hramul „,Pogorârea Duhului Sfânt”, se află situată în partea de Nord-Vest a satului. Intrarea în curtea bisericii se face prin partea de Est, de pe terenul credinciosului Boz Zaharia. Curtea este împrejmuită în faţă cu scânduri iar în rest cu plasă de sârmă. Aici se află şi cimitirul satului, iar stejarii şi ulmii sădiți aici din cele mai vechi timpuri (după spusele bătrânilor din sat ar fi fost sădiți în timpul lui Ştefan cel Mare), umbresc şi azi sfintele morminte ale celor dragi. Cei trei stejari sunt consideraţi stejari seculari. Planul general al bisericii este treflat. Corpul bisericii construit din bârne pe stâlpi de stejar. Grosimea zidurilor este de 20 cm, acoperişul în formă de şarpantă acoperit cu tablă neagră vopsită în culoarea roşie. Înălţimea zidurilor este de 2,80 m. Intrarea în pridvorul bisericii se face din partea de Sud-Est printr-o uşă de 1,8 m înălţime şi 1.20 m lăţime. Pridvorul de formă pătrată cu latura de 2.60 m. Din pridvorul bisericii se trece în pronaos printr-o uşă simplă de scândură. Pronaosul are o adâncime de 2.80 m şi lăţimea de 5.10 m. Plafonul orizontal căptuşit cu scânduri; a doua încăpere a bisericii o formează naosul despărţi de pronaos prin doi stâlpi de susţinere. Naosul are adâncimea de 5 m, iar între cei doi sâni laterali de 7 m. Plafonul din scândură pictată formează o calotă. Pardoseala bisericii este din scândură iar lumina pătrunde în interior prin 3 ferestre de formă dreptunghiulară, situate două în naos şi una în altar. (500 de ani atestare)

Cilibiu Sat-comuna originare/anterioare: La G. Balș figurează Golăești (Cilibiu), cătunul Lăzăreni, județul Iași. Proprietarul originar: marele logofăt Iordache Rușeț (,,Cilibiu”). Ctitor/finanțator: Iordache Rușeț (,,Cilibiu”). Istoric: La 1488, satul Golăești de pe Rebricea era vândut lui Golai; în sec XVI era tot în stăpânirea familiei Golia. Este familia ctitorului mănăstirii Golia din Iași. Nu există o pisanie, dar Zidirea bisericii,,Sf. Nicolae” este pusă pe seama marelui logofăt Iordache Rușeț (,,Cilibiu”). El este și ctitorul bisericii de la Horecea, de lânga Cernăuți, pe care a construit-o la 1774.
Descriere Plan: triconc, absidele naoșului fiind de două ori mai mici decât absida altarului. Nu are turla pe naoș. Pridvor adăugat pe partea de sud. Planul și secțiunea longitudinală arată o mare asemănare cu biserica Sfinții Teodori din Iași.
Elevație: piatra și cărămida.
Volumetrie: pe naoș se înalță o cupolă impozantă, având baza subliniată de patru rânduri de cărămizi așezate ,,în zimți”. Arcurile transversale sunt sprijinite pe console prelungite prin pilattri angajați (lezne) ce se opresc pe mici console. Semicalotele absidelor sunt dezaxate față de poziția cupolei. Pronaoșul este boltit asemeni unui pridvor: un perete median cu trei arcade și pilaștri angajați cu căpițele vegetale (Balș, p. 259, fig. 405).
Fațade: Pereții sunt decorați (ritmați) de pilaștri angajați, având la partea superioară capiteluri cu frunze de acant (mai bogate decât la S-ții Teodori). Ferestrele sunt arcuite în plin cintru, având ancadramentele împodobite cu rinsouri vegetale, asemănătoare cu cele de la biserica S-ții Teodori. Sub ferestre mai găsim câte o cornișă profilată.