Satul este o așezare veche atestată documentar din secolul al XVI-lea (1583), al cărui nume provine de la Golăe.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Golăești, Podu Jijiei, Odaia-Branu, Petrești, Medeleni, Chișărăi și Lăzăreni, având în total 1584 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1959 de locuitori în satele Bran, Chișărăi, Cilibiu, Coada Stâncii, Golăești, Medeleni, Petrești și Podu Jijiei. În 1931 i s-au alipit satele comunei Bosia, desființată iar ele aveau să fie în scurt timp din nou separate.
În 1950, comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968 a revenit în alcătuirea actuală la județul Iași, reînființat.
Singurul obiectiv din comuna Golăiești inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Sfântul Nicolae” din satul Cilibiu, construcție datând din secolul al XVIII-lea.
